Ce cred romanii despre telefoanele Dual-SIM?
April 29, 2010 on 8:46 am | In Research | No CommentsNewsletter GfK
Cel mai recent studiu GfK Omnibus arată că 20% dintre utilizatorii de telefonie mobilă au două sau mai multe cartele SIM pe care le folosesc în general pe aparate telefonice diferite şi că aproape 40% din români au auzit de aparatele dual-sim, cu toate că foarte puţini le şi folosesc. La sfârşitul anului 2009 s-au înregistrat mai mult de 27 de milioane de cartele SIM active conform datelor oficiale ale operatorilor – ceea ce depăşeşte ca număr populaţia ţării şi este în creştere faţă de anii anteriori.
Aproximativ trei sferturi dintre români utilizează servicii de telefonie mobilă şi 80% dintre clienţii acestui serviciu folosesc în mod curent un singur SIM. Un sfert dintre utilizatorii de telefonie mobilă din mediul urban şi dintre utilizatorii tineri (20-39 de ani) folosesc mai multe SIM-uri. În Bucureşti întâlnim cea mai ridicată proporţie de persoane care utilizează mai mult de o cartelă SIM pentru serviciul de telefonie mobilă (42%).
Utilizarea SIM-urilor de către deţinătorii de SIM-uri multiple
Telefoanele dual-sim sunt destul de cunoscute – 39% dintre români ştiu de existenţa acestora, în special: bărbaţii, locuitorii din mediul urban, din Dobrogea şi din Bucureşti şi cea mai mare parte a persoanelor între 15-39 de ani. Prietenii şi cunoscuţii sunt principala sursă din care românii au aflat de telefoanele dual-sim, urmată de Internet. Magazinele operatorilor de telefonie au contribuit mai puţin la promovarea tehnologiei dual-sim (reprezentând o sursa de informare pe acest subiect pentru mai puţin de 20% dintre români).
La nivel mondial, producătorii mari de telefoane au fost mai puţin preocupaţi să scoată pe piaţă aparate dual-sim, mai ales că operatorii de telefonie mobilă colaborează adeseori cu producătorii de telefoane pentru a oferi abonaţilor aparate la preţuri promoţionale. Prin urmare, majoritatea aparatelor dual-sim disponibile până nu demult pe piaţă au fost fabricate de diverşi producători necunoscuţi. Aceasta a condus la perceperea globală a aparatelor dual-sim drept telefoane de calitate mai slabă decât cele obişnuite.
Studiul GfK a aratat ca în România jumătate din populaţie nu şi-a format încă o părere clară despre mobilele dual-sim. Printre percepţiile pe care şi le-au format până acum românii: o treime crede că telefoanele dual-sim sunt la fel de bune ca oricare alt aparat şi un sfert din populaţie ştie că aceste telefoane nu sunt codate în reţeaua unui anumit operator; aproximativ 20% dintre români s-au arătat interesaţi să afle mai multe detalii despre această tehnologie. Locuitorii din Bucureşti sunt mai critici – un sfert dintre ei consideră că mobilele dual-sim sunt mai slabe decât telefoanele obişnuite şi că acestea nu oferă la fel de multe funcţii. Puţini dintre români cunosc faptul că aceste aparate sunt relativ ieftine în comparaţie cu cele obişnuite – doar 6% dintre ei cred acest lucru.
Piaţa românească dispune aşadar de câteva premize favorabile telefoanelor Dual-SIM, ce ar putea fi fructificate:
- există o categorie clar definită de utilizatori de telefonie mobilă ce folosesc mai multe SIM-uri
- peste o treime dintre români ştiu despre existenţa tehnologiei dual-sim
- deşi opinia publică nu şi-a format încă o imagine clară despre acest tip de telefoane, cei care au informaţii despre ele tind să le privească mai degrabă într-o lumină pozitivă.
Datele provin din studiul GfK Omnibus, realizat în luna martie 2010 pe un eşantion de 1082 de respondenţi din mediul urban şi rural. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.
Peste jumatate dintre romani vorbesc la telefon in timpul deplasarilor zilnice
February 15, 2010 on 9:42 am | In Research | No CommentsNewsletter GFK
Marea majoritate a românilor stă de vorbă des sau foarte des, fie direct cu alte persoane (70,6%), fie la telefonul mobil (51,9%). Trei sferturi din tinerii sub 25 de ani şi două treimi din persoanele cu educaţie superioară vorbesc la mobil des sau foarte des în deplasările zilnice. Numai un român din zece nu stă de vorbă niciodată pe drum, iar un sfert din români nu vorbesc niciodată la telefonul mobil când se deplasează.
Panourile publicitare sunt urmărite des sau foarte des de 25,1% dintre români, în special dintre cei cu educaţie medie şi superioară. De asemenea, aproximativ 16% dintre tinerii până în 25 de ani sunt interesaţi de emisiunile prezentate pe ecranele din staţiile sau mijloacele de transport în comun, faţă de aproape 10% procentul înregistrat în total. Interesul este mai ridicat în rândul studenţilor şi elevilor.
Românilor le place lectura în timpul deplasării în aceeaşi măsură indiferent de vârstă. Ziarele cumpărate încă sunt mai căutate decât ziarele gratuite (18,7% citesc ziare cumpărate faţă de 11,1% care citesc ziare gratuite). Diferenţa dintre cele două tipuri de ziare se menţine şi printre călătorii capitalei – 36.6% dintre aceştia citesc ziare gratuite şi 41,7% citesc ziare cumpărate. Pe lângă ziare, în deplasările zilnice oamenii citesc cărti în proporţie de 12%, procent uşor mai ridicat în Bucureşti şi oraşele mai mari de 200.000 de locuitori.
Generaţia tânără ascultă muzică în timpul deplasărilor: jumătate dintre adolescenţii de 15-19 ani şi o treime dintre tinerii de 20-25 de ani ascultă muzică stocată pe player sau telefon. Posturile de radio au o popularitate puţin mai scăzută, fiind ascultate de 29,9% dintre tinerii de 15-19 ani şi de 19,8% din cei de 20-25 ani, probabil şi din cauză că opţiunea nu este disponibilă pe toate terminalele. Jocurile pe telefon sunt preferate de un sfert din persoanele sub 19 ani, iar videoclipurile şi filmele sunt vizionate doar de 16% dintre aceştia.
Numai un sfert dintre români au parte de călătorii zilnice mai lungi de o oră, în timp ce aproape jumătate dintre români petrec între 10 minute şi o oră pe drum. Pentru deplasările zilnice, majoritatea respondenţilor a declarat că merge pe jos (47,3%). Urmează mijloacele de transport în comun (21,4%) sau maşina (19%).
Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus, realizat în luna ianuarie 2010 pe un eşantion de 1072 de respondenţi din mediul urban şi rural. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.